Jurnalistul Dan Tapalagă anuntă că numele lui Klaus Iohannis este luat în calcul la Bruxelles pentru poziția de viitor președinte al Consiliului European. El afirmă că a consultat mai multe surse politice în ultimele zile care i-au confirmat aceasta informație.
Conform unui articol publicat de Tapalagă pe hotnews.ro, nu este clar dacă președintele Iohannis este interesat de această poziție, însă în mod cert se bucură de susținerea oficialilor europeni care au și început să pregătească terenul acceptării președintelui Iohannis pentru poziția de prețedinte al Consiliului.
Întrebată care este poziția președintelui în legatură cu o eventuală candidatură la președinția Consiliului European, Administrația Prezidențială nu a răspuns.
“Dacă Michel Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit, va ajunge șeful Comisiei Europene în 2019, cele mai mari șanse la șefia Consiliului European le are Klaus Iohannis”, au explicat sursele citate. Aceste două poziții sunt de regulă negociate politic din timp, iar rezultatul final al acestor negocieri politice ar putea fi cunoscut undeva la începutul anului viitor.
Mandatul actualului președinte al Cosniliului European, Donald Tusk, expiră în decembrie 2019. Mandatul președintelui Consiliului European este de 2 ani jumate cu o prelungire aproape automată pentru al doilea mandat. Donald Tusk este președinte al Consiliului European din decembrie 2014.
Această poziție, au explicat pentru HotNews.ro specialiști în probleme europene, este negociată în principal în funcție de numele care va ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene. Dacă viitorul șef al Comisiei provine din vestul Europei, atunci viitorul președinte al Consiliului merge la una din țările central sau est europene. Nu este o regulă scrisă, ci o cutumă pentru a menține un echilibru în interiorul UE.
Or, dintre actualii șefi de stat și de guvern din Estul Europei, nu sunt foarte multe nume care s-ar putea califica la presedinția Consiliului. “Printre puținii contracandidați posibili se numară președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, care este foarte cunoscută și apreciată în Consiliu, fiind prezentă acolo în calitate de șef de stat de aproape zece ani”, au explicat sursele citate. Lituania este însă o țară mică, iar avantajul președintelui Klaus Iohannis ar fi că vorbește fluent cele trei limbi de baza in UE: germană, franceză și engleză.
Exista o serie de alte indicii care arată o creștere a interesului pentru profilul președintelui Iohannis. La ultima vizită la Bruxelles efectuată la sfârșitul lunii ianuarie, președintele Iohannis s-a întâlnit cu membrii Colegiului Comisarilor. Se întâmpla destul de rar ca un șef de stat sau de guvern să aibă discuții cu aceștia.
Tot atunci, Klaus Iohannis s-a pronunțat, chestiune destul de rară, asupra dezbaterii europene referitoare la așa numitul Spitzencandidat în ce privește modalitatea de desemnare a viitorului președinte al Comisiei Europene. Iohannis s-a plasat în tabăra celor care susțin că viitorul șef al Comisiei să fie ”cap de listă” (Spitzenkandidat) al grupului politic la viitoarele alegeri pentru PE din vara lui 2019. Această variantă este susținută de actualul președinte al Comisiei, Jean Claude Junker, care îl susține la rândul său pe Michel Barnier, mai susțin sursele citate.
Potrivit acestora, semnificativ ar fi și faptul că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus, în septembrie 2017, ca la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE să se țină un summit european la Sibiu, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre. Acesta ar fi tot un gest de curtoazie din partea oficialilor europeni, prin care se încearcă profilarea lui Klaus Iohannis pentru o eventuală candidatură la Consiliul European.
În fine, România ar urma să preia din ianuarie 2019 președinția UE, un alt posibil atu în favoarea candidaturii lui Iohannis la șefia Consiliului European.
”Problema este că dacă ar accepta poziția de candidat la președinția Consiliului European, Klaus Iohannis ar trebui să reconsidere candidatura la funcția de șef al statului în 2019. Președinții Consiliului European se aleg dintre foștii șefi de stat sau de guvern din UE”, este citat Tapalaga de aktual24.ro.
Îți place dacnews.net? Urmărește-ne știrile și pe Facebook!
