Fostul ministru al Justitiei, Stelian Ion, il acuza pe Klaus Iohannis ca i-a transmis „cat se poate de clar ca ar fi o idee buna sa renunt la proiectul de desfiintare a SIIJ pana dupa adoptarea celor trei legi ale justitiei”, scrie Aktual24.ro. „Presedintelui ii plac oamenii de paie, obedienti pana-n maduva oaselor”, mai spune Stelian Ion.

Textul publicat de Stelian Ion pe site-ul Digi24:

Alaturi de Florin Citu, presedintele Iohannis poarta principala raspundere pentru aceasta criza. In loc sa aplaneze conflictul, a turnat gaz pe foc, parca tocmai ca sa se asigure de compromiterea coalitiei. Nu doar ca nu a facut nimic pentru a aplana criza, dar a si adancit-o prin atacul pe care l-a pornit la adresa USR PLUS. Iar Florin Citu e omul sau de paie. Are cineva vreo indoiala? Acestia sunt colaboratorii care ii plac presedintelui: oameni de paie, obedienti pana-n maduva oaselor.

Iohannis are partea sa de vina si pentru blocarea reformelor din justitie.

Cat am fost ministru am respectat principiul colaborarii loiale intre institutii, ceea ce presupune discutii si cu presedintele, nu doar cu Guvernul si Parlamentul. Pe tema legilor justitiei am avut o intalnire cu presedintele, dar mult mai multe intalniri si discutii cu consiliera sa. Resping categoric afirmatia ca nu m-as fi consultat pe tema legilor justitiei inainte de a le trimite spre avizare. I-am transmis d-nei consilier varianta finala a proiectelor inainte cu circa o saptamana de a le trimite pentru avizare.

La singura intalnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu presedintele pe tema reformei din justitie, pe 18 mai, acesta a tinut sa-mi transmita cat se poate de clar ca ar fi o idee buna sa renunt la proiectul de desfiintare a SIIJ, aflat la vot final in Senat, pentru ca ar fi avut o “strategie mai buna”: sa desfiintam sectia abia odata cu adoptarea celor trei legi ale justitiei. Nu exista niciun argument convingator pentru o astfel de „strategie”. Tot ceea ce a facut de atunci a fost exact in directia tergiversarii deciziei privind desfiintarea SIIJ. S-a vazut acest lucru inclusiv in razgandirea lui Florin Citu fata de proiectul pe care l-a aprobat in Guvern si care a fost validat de Comisia de la Venetia.

Despre trecerea unei parti din politia judiciara in subordinea parchetelor, fapt ce ar conduce la eficientizarea anchetelor si la eliminarea controlului indirect exercitat de sefii din politie asupra dosarelor penale, mi-a transmis ca este bine cum e acum si ca nu este de acord cu aceasta propunere (din programul de guvernare). Cu toate acestea, in continuare ar exista solutii, o preluare a unui numar de 800-1.000 de politisti de politie judiciara la parchete ar fi o varianta de mijloc acceptabila. Dar nu se doreste nici macar atata lucru.

Nici cu procedura de numire a procurorilor de rang inalt cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a CSM presedintele nu a fost de acord, desi aceasta este in conformitate cu recomandarile GRECO si cu raportul MCV si a fost trecuta in programul de guvernare. Chiar a iesit public si m-a criticat pentru aceasta propunere.

La Cotroceni, discutiile pe care le-am purtat cu consiliera sa au fost total neproductive. Se dorea orice altceva numai sa nu intervina un element exterior factorului politic in mecanismul decizional (ministru al justitiei – presedinte). Am venit cu variante alternative, dar li se gasea tuturor cate un nod in papura. Adevarul este ca domnul presedinte vrea numiri exclusiv politice pentru a se asigura ca intre politicieni nu interfereaza un factor extern, perturbator. Am vazut cu totii ce solutii a generat pentru conducerea DIICOT tandemul ministru – presedinte, cu ignorarea avizului sectiei pentru procurori.

Precizare: in niciun moment nu am propus eliminarea presedintelui din aceasta procedura. Asta e o manipulare ieftina, fara nicio baza factuala. In varianta pe care am propus-o ultimul cuvant in procedura l-ar avea tot presedintele, care nu ar putea fi obligat sa numeasca niciun candidat pe care nu il doreste. Si in orice caz, procedura nu trebuie croita dupa talia celor care detin acum functiile de ministru al justitiei sau presedinte, ci trebuie alcatuita astfel incat sa reziste si sa ofere solutii echilibrate indiferent cine ar detine aceste functii la un moment dat.

In afara mentinerii procedurii actuale de numire a procurorilor de rang inalt presedintele, prin varianta Predoiu a legilor justitiei, ar dori si sa acorde atributii sporite procurorului general al PICCJ (sa exercite actiunea disciplinara impotriva procurorilor, sa aiba vot decisiv in cadrul colegiului de conducere a PICCJ, sa de aviz pentru numirea si revocarea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT, sa dispuna asupra detasarilor procurorilor). Cam cum suna asta? Numire eminamente politica, dublata de cresterea puterilor procurorului general, numit politic. Si atunci cine vrea de fapt control asupra activitatii procurorilor? USR PLUS sau presedintele?

Ca fapt divers, referitor la reforma justitiei: Catalin Predoiu, cel care a propus anul trecut prima varianta a legilor, nu si-a mai sustinut in cadrul grupului de lucru din parlament propria propunere de reformare a CSM, despre care am inteles ca a formulat-o doar asa, pentru a crea spatiu de negociere. Propunerea era insa foarte buna: aceea ca membrii CSM sa fie alesi de catre toti judecatorii si procurorii, pastrandu-se numarul de reprezentanti pe diferitele niveluri. Adica reprezentantii tribunalelor sa fie alesi de toti judecatorii din tara, indiferent de grad, dintre candidatii de la tribunale si tot asa, pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel s-ar fi putut sparge monopolul si nucleele toxice de putere care s-au creat in timp in magistratura. Dar se doreste intr-adevar asta? Se pare ca unii s-au razgandit. Eu am insistat, insa, asupra acestei variante pe care o am gasit-o foarte buna pentru contextul actual.

Am sperat pana in ultima clipa ca presedintele Iohannis va renunta la aceste strategii neinspirate. S-a ales praful pana acum de capitolul Justitie din programul de guvernare si din cauza pozitiilor presedintelui.

Imi amintesc si de momentele grele in care eram in Comisia Iordache, sperand ca Iohannis sa sesizeze mai repede Comisia de la Venetia pentru a incerca oprirea modificarilor nocive. Acest lucru s-a intamplat tarziu, abia dupa ce Comisia fusese sesizata deja pe alta cale. De prisos sa spun ca una dintre nemultumirile sale majore legate de mandatul meu la Ministerul Justitiei a fost tocmai faptul ca am sesizat Comisia de la Venetia cu privire la proiectul de desfiintare a SIIJ. Cum am indraznit sa fac asta fara sa cer voie?! A fost insa un demers natural, corect, care ar fi ajutat proiectul de desfiintare a SIIJ daca era vointa politica ferma. Poate tocmai asta a fost problema… Despre promulgarea legii lui Radulescu- Mitraliera ce sa mai spun? Dezincriminarea unor fapte de evaziune fiscala cui i-a folosit? Eu eram convins ca va retrimite legea in Parlament. Putea sa o faca.

Despre faptul ca am incercat in repetate randuri, incepand cu sfarsitul lunii martie sa vorbesc cu presedintele despre declansarea procedurii de selectie a procurorilor de rang inalt, insa acesta m-a tinut in loc fara sa-mi ofere posibilitatea unei consultari, am mai vorbit. Varianta aruncata in spatiul public ca as fi declansat procedura fara a incerca sa am un dialog cu presedintele pe acest subiect reprezinta o manipulare grosolana.

Modelul de societate pe care ni-l propune Klaus Iohannis imi displace profund. Acel model bazat pe relatii de vasalitate, in care trebuie sa te supui suveranului fara sa cracnesti. Acel model in care peste justitie se lasa linistea asurzitoare. De peste doi ani nu mai avem niciun caz de coruptie in justitie. SIIJ este eficient: sunt tinuti in anchete interminabile magistratii incomozi, iar gunoiul adevarat e bagat sub pres. In plus, vin multi bani europeni, mai sunt si PNDL-urile astea folosite mai putin pentru dezvoltarea comunitatilor, cat mai ales pentru dezvoltarea firmelor detinute de politicieni sau de prietenii politicienilor aflati la butoane (ieri Dragnea, acum Citu), darnici in campaniile electorale. Cui ii trebuie procurori curiosi, care sa puna intrebari?

Deunazi, presedintele a gasit de cuviinta sa trimita torpile catre USRPLUS. Asa a inteles domnia sa sa isi exercite rolul de mediator: l-a pus pe Citu sa ma revoce, culmea, in aceeasi zi in care a tinut un discurs despre responsabilitate politica. Apoi a turnat gaz pe foc, adancind criza guvernamentala. Nu si-a asumat rolul constitutional de mediator, invitatia tardiva de la Cotroceni a fost pur formala, doar pentru poza. Pare ca o face cu buna stiinta. Pentru Iohannis, solutia USL pare ideala, pentru ca nu se mai poate cu useristii astia! Nu sunt domnule, oameni de dialog, sunt caini, nu oameni! Pur si simplu nu te poti intelege cu ei! Cam asta e planul inteleptului nostru presedinte. Cooptarea PSD-ului in echipa castigatoare, castigarea fraielor PNL pereat mundus. Da, acum, lui Citu doar PSD il mai poate atenua prabusirea.

Asa arata lucrurile din perspectiva mea, confirmate de intamplarile din ultima perioada.

Te invităm să te alături grupului România Europeană. Peste 18.000 de persoane te așteaptă să dezbateți împreună ultimile știri. Click AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here