Home / ACTUALITATE / Cine cumpără presa din România, americanii sau rușii? Gușă, mai colaborezi cu serviciile din Rusia?

Cine cumpără presa din România, americanii sau rușii? Gușă, mai colaborezi cu serviciile din Rusia?

Investitorul american al lui Cozmin Gușă interesat de presa independentă din România are un partener de afaceri rus și a avut legături cu Nicolae Dumitru, zis Niro, dezvăluie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro.

Mark J. Robertson, președinte al companiei de consultanță financiară Potomac Global Advisors, care a anunțat că vrea să investească 50 de milioane de dolari în presa din România, are un partener de afaceri rus, care apără interesele Federației Ruse în plan internațional. Pe de altă parte, Robertson a postat pe pagina de Facebook, în aprilie 2011, poze cu el alături de Nicolae Dumitru, zis Niro, de la ceea ce pare a fi un proiect de afaceri comun. Compania din România care va gestiona bugetul fondului de investiții anunțat de compania lui Roberston îi va avea acționari, printre alții, pe Cozmin Gușă, patronul Realitatea TV.

Într-un răspuns la o serie de întrebări transmise de G4Media.ro, Robertson afirmă că nu are afaceri cu Nicolae Dumitru, dar că el și partenerii săi din Statele Unite au fost implicați în 2011 în dezvoltarea unui proiect integrat cu carne de vită, în domeniul biocombustibililor și energiei împreună cu Niro Group, compania lui Nicolae Dumitru. Robertson susține însă că, în final, din cauza situației politice din România de la vremea respectivă ”am decis să amânăm investițiile în proiect”.

În ce privește faptul că are un partener de afaceri rus, Alexander Treshchev, care apără interesele Federației Ruse în plan internațional, Mark Robertson susține că Potomac Global Advisers nu a reprezentat vreodată companii rusești, numai companii multinaționale din Statele Unite sau Mexic pentru a-și rezolva (cu ajutorul lui Treshchev) problema accesului la piața din Rusia.

Interesant este și faptul că Gușă a declarat în cadrul unei emisiuni televizate, pe vremea cand deținea funcția de secretar general al PSD, că ”Rusia este a doua mea patrie”. Acesta a cunoscut succesul politic și financiar grație sprijinului acordat de Mircea Popa, un personaj-cheie, considerat de unii apropiați fost agent de influență al KGB.

La puțină vreme după ce a fost dat afară din PD, în primăvara lui 2005, Cozmin Guță lansa o știre senzațională. În cadrul unei emisiuni pe postul de televiziune B1 TV, Guță a susținut, fără să îl întrebe nimeni, că serviciile secrete i-au adus acuzații privind legăturile sale cu serviciul secret al Federației Ruse.

Evident, Guță a negat că ceva din dosarul respectiv ar fi adevărat. Fumigena a fost aruncată cu un scop precis. Legăturile lui Guță cu serviciile secrete rusești există. Potrivit unor informații, Guță a fost racolat de serviciile secrete rusești, iar ușile i-au fost deschise de un personaj obscur, Mircea Popa.

Potrivit unor apropiati, în anii 70, Popa a făcut greva foamei în fața Uniunii Scriitorilor, reclamând faptul că scriitorii dintr-o țară comunistă nu pot face literatură comunistă. A fost primul pas prin care Popa a obținut ”viza” către Uniunea Sovietică.

Ca un gest de solidaritate față de URSS, prin anii 88, i-a scris o scrisoare lui Gorbaciov în care solicita azil politic. A fost cireașa care a umplut paharul pentru Securitate. De fapt, Popa avea un dosar la Securitate în care verdictul era ”trădare”. Legăturile acestuia cu KGB erau clare.

A avut ocazia să-l cunoască pe Iulian Vlad, șeful fostei Securități. În decembrie 89, tocmai în pragul Revoluției, a fost închis pentru câteva zile la Rahova, pentru acuzația de trădare. După căderea regimului comunist, a fost eliberat și a înființat Fundația România-Rusia. A pozat mereu în dizident.

Ar fi de precizat faptul că, înainte de 89, l-a cunoscut pe Iulian Vlad, cel cu care a avut o legătură strânsă și după căderea regimului.

După 89, Popa a avut un rol important în formarea unor ”grei” ai momentului. Printre aceștia și Miron Mitrea, Popa fiind de altfel ”creierul” mișcării sindicale din România post-decembristă.

Popa, deschizator de drumuri

Mircea Popa a fost un dascăl, în adevăratul sens al cuvântului, și pentru Cozmin Gușă. Cei doi s-au cunoscut prin 1999, la puțină vreme după ce Gușă a ajuns în Capitală.

Întrucât Popa avea legături strânse cu greii PSD – Adrian Năstase, Ion Iliescu, Miron Mitrea – fiind de altfel omul de legătură al partidului cu Federația Rusă, era extrem de ușor ca Gușă să acceadă în cercul de putere al acestui partid. A urmat înscrierea lui Gușă în PSD și cunoscuta sa ascensiune la vârf.

În tot acest timp, Popa și Gușă împărțeau același birou în sediul PSD București. Popa l-a pus pe Gușă în legătură cu alte două personaje care ii vor marca traseul politic – Iulian Vlad și Virgil Măgureanu. Gușă nu a negat niciodată legătura sa cu Iulian Vlad și Virgil Măgureanu.

De altfel, potrivit surselor noastre, Popa a avut discuții directe cu Vlad în ceea ce privește ”viitorul” politic al lui Gușă. De pe poziția de președinte al Fundației România-Rusia, Popa avea ușile deschise atât la Ambasada Rusiei, cât și la Moscova, univers în care a fost introdus și Gușă.

Tânărul politician a întreprins alături de Popa mai multe vizite în Federația Rusă, intrând în legătură cu mai multe cercuri de influență politică și financiară.

Relațiile preferențiale dintre Gușă și anumite personaje influente din Federația Rusă culminează cu semnarea unui protocol, în noiembrie 2001, între PSD și EDINSVO (formațiunea politică care l-a susținut la președinție pe Vladimir Putin).

Președintele în exercițiu la acea vreme al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu (fost deputat PSD, actual președinte CCR), anunța în acea perioadă că România dorește să intensifice relațiile bilaterale cu Federația Rusă pe toate planurile, iar încheierea Tratatului de bază între cele două state nu va fi condiționată de neincluderea în document a denunțării Pactului Ribbentrop-Molotov sau de restituire a tezaurului României. Cu două săptămâni înainte de semnarea protocolului, secretarul general al PSD Cozmin Gușă s-a întâlnit cu conducerea partidului EDINSVO.

În acele zile, la Moscova, Gușă a avut o serie de întâlniri cu președintele Comitetului Executiv Central, Sergei Popov, cu adjunctul Direcției Relații Internaționale a Edinsvo, Anatoly Smirnov, cu consilierul premierului rus, Vladimir Andrianov, precum și cu Leonid Grigorievici Ivlev, consilier al Administrației Prezidențiale.

În cadrul discuțiilor cu oficialii celor două partide, s-a convenit asupra relansării cooperării economice și a intensificării dialogului politic dintre România și Federația Rusă. La întoarcere în țară, Gușă anunța că deschiderea relațiilor româno-ruse începe printr-o colaborare între partide, respectiv PSD-EDINSVO.

După acest episod, Gușă a menținut legătura cu poli de influență politică și economică din Federația Rusă. Gușă a fost și cel care, alături de Popa, a pregătit vizita premierului Năstase la Kremlin.

Mai mult, în cadrul unei emisiuni televizate, Gușă a făcut o declarație șoc, pe care a regretat-o mai apoi ”Rusia este a doua mea patrie”.

Legăturile lui Gușă cu grupurile financiare rusești s-au materializat și în preluarea societății Industria Sârmei Câmpia Turzii (ISCT), în 2003, de către o companie elvețiană cu capital rusesc – Conares Trading (ce aparține de grupul metalurgic rus Mechel).

De altfel, Gușă s-a deplasat la Câmpia Turzii, participând la prima întâlnire dintre conducerea societății reprezentată de președintele Vladimir Iorich și noii proprietari. De precizat faptul că, odată cu preluarea de la APAPS, rușii au beneficiat de ștergerea datoriilor acumulate de ISCT.

În perioada semnării contractului, capitalul social era de 1.120 de miliarde lei, iar personalul era de 5.630 de angajați. Profitul estimat pe 2002 era de 19 miliarde lei.

Conares Trading are un capital social de 10 milioane de franci elvețieni și deține pachete de acțiuni la mari producători de oțel din Federația Rusă, cum ar fi combinatele metalurgice din Magnitorsk și Celiabinsk. Preluarea ISCT de către ruși a fost un eșec total, patronii nerespectându-și angajamentele prevăzute în contractul de privatizare.

Problemele au început însă să apară când anumite vizite și legături ale lui Gușă nu au fost raportate la vârful partidului.

Năstase și Iliescu au fost informați de serviciile secrete (care începuseră deja să-i completeze dosarul privind colaborarea cu FSB – serviciul de informații rus) că Gușă lucreaza peste capul lor.

De altfel, Gușă se confesa în cadrul unui interviu că serviciile secrete erau cu ochii pe el, iar informații privind legăturile sale cu un serviciu ocult rusesc au ajuns atât pe masa lui Nastase – pe vremea când era premier – cât și în posesia lui Traian Băsescu, odată cu câștigarea alegerilor.

”Una din tâmpeniile pe care serviciile secrete din Romania o prezinta cu consecvență este speculația referitoare la Moscova și la eventuala apartenență a mea la o organizație ocultă, legată de fostul KGB și despre care am informații că a fost prezentată atât lui Băsescu, cât și lui Adrian Năstase”, declara Gușă, la puțină vreme după ce a fost dat afară și din PD. Cel mai probabil, Gușă făcea referire la NovoCom, o organizație non-guvernamentală, condusă de foștii colegi ai lui Vladimir Putin, din perioada în care el activa ca agent în KGB.

Mai mult, Mircea Popa a recunoscut că, în cadrul vizitei oficiale intreprinse la Moscova în 2001, de la aeroport el și Gușă au fost preluați de reprezentanții NovoCom. Pe parcursul celor câteva zile cât cei doi au stat în Rusia, reprezentanții NovoCom au fost cei care le-au făcut agenda și au stabilit întâlniri cu oamenii din anturajul lui Putin.

Informațiile pe care Năstase și Iliescu le primeau de la servicii în legătură cu activitatea cuplului Popa-Gușă și legăturile acestuia cu grupuri de influență din Federația Rusă au determinat în cele din urmă divorțul de PSD.

Lui Gușă i s-a arătat ușa PSD-ului, la pachet cu Mircea Popa, care l-a urmat fără rezerve.

Odată cu accederea în PD și câștigarea alegerilor de către Alianța D.A., informațiile cu privire la activitatea dublă a lui Gușă au ajuns și pe masa lui Traian Băsescu, la puțină vreme după ce a câștigat șefia Statului.

Potrivit surselor, dosarul i-a fost prezentat președintelui, în momentul în care Gușă era în cărți pentru una dintre funcțiile importante în stat, respectiv șefia SRI, dar și conducerea Ministerului Administrației și Internelor. În cele din urmă a fost lăsat și fărp presedinția grupului parlamentar PD din Camera Deputaților.

A urmat scandalul legat de plecarea din partid al grupului lui Gușă și a lui Pavelescu și inființarea Partidului Inițiativa Națională. Pentru că avea nevoie de acces la documente din Parlament, Popa a devenit consilierul parlamentar al deputatului Pavelescu, la acea data acesta fiind încă alături de Gușă.

După plecarea lui Gușă din PD, au început să răsufle, inclusiv din zona foștilor colegi de partid, informații privind apropierea sau implicarea acestuia în servicii interne și externe.

Gușă a încercat de fiecare dată ”să se scoată”, participând la diverse emisiuni televizate sau dând interviuri în presă, în care susținea că serviciile românești lansează la adresa sa ”scenarii dâmbovițene” privind legăturile sale cu anumite servicii rusești.

”Mă simt lucrat de serviciile secrete din România!”, spunea Cozmin Gușă, în primăvara lui 2005. La emisiunea Nașul de pe B1 TV, afirma că i-au fost aduse de către serviciile secrete acuzații privind legăturile sale cu serviciul secret al Federației Ruse.

Informația, aruncată în zeflemea cu scopul de a dilua subiectul, tocmai în momentul în care foști colegi democrați pregăteau lansarea în presă a informației, a avut scopul propus.

Evident, Gușă contesta că între el și serviciul secret al Federației Ruse ar exista vreo legătură și susținea că plecarea din PD i s-ar trage din cauza declarațiilor privitoare la PD și Traian Băsescu.

Îți place dacnews.net? Urmărește-ne știrile și pe Facebook! Click AICI!

REȚINE! Un popor fără cultură și educație este un popor lipsit de libertate!

 

About expresmedia.ro

Check Also

Radiografia spitalului Săpoca: personal nepregătit, salarii uriașe, pacienți legați de pat, camere neaerisite

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă  Săpoca (judeţul Buzău) a cheltuit luna trecută …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: