Ministrul Agriculturii Petre Daea a recomandat românilor să nu mănânce făină de greieri, ci să-i lase ”să cânte acolo unde sunt” şi să mănânce sarmale, cârnaţi şi ouă de găină.
”Nu mâncaţi făină de greieri! Ce căutaţi cu greierii? Lăsaţi-i să cânte acolo unde sunt! Noi mâncăm ce trebuie să mâncăm. Mâncăm sarmale, mâncăm cârnaţi, mâncăm ouă de găină. N-o să înlocuiţi acuma ouăle de găină cu vreun vierme. N-are rost să faceţi un asemenea efort”, a declarat la Antena 3 ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Comisia Europeană a autorizat în februarie comercializarea greierilor de casă – Acheta domesticus – ca aliment nou în Uniunea Europeană, acesta devenind astfel a treia insectă care primeşte aprobare de consum şi care vine după autorizaţiile precedente emise în iulie anul trecut pentru larva desicată de Tenebrio molitor şi în noiembrie pentru Locusta migratoria. Greierele de casă va fi disponibil integral, sub formă congelată, uscată sau de pudră.
Cel mai utilizat colorant alimentar din lume
Deşi majoritatea coloranţilor folosiţi în industria alimentară sunt de origine sintetică, există şi producători care au trecut la „faza eco” folosind pentru a da culoare produselor substanţe extrase din „cămara” naturii.
Chiar dacă această reorientare este de aplaudat (ştiute fiind efectele negative provocate metabolismului uman de către coloranţii alimentari sintetici), trebuie ştiut că majoritatea firmelor care folosesc coloranţi naturali în produsele lor caută, evident, cea mai ieftină variantă, iar uneori asta duce la soluţii care unora le-ar cam putea întoarce stomacul pe dos.
Interesant este că pe etichete nu se specifică niciunde că este vorba de un produs care are la bază resturilor unor insecte. Denumirile sub care apare sunt carmin (cel mai des folosit) coşenilă, carmine, acid carminic, E120 şi roşu natural 4. Produsul este conţinut la scară largă de produse alimentare uzuale: salam, parizer, cârnaţi, pateu, iaurt, îngheţată, suc şi multe altele.
Spre exemplu, în peste 50% din preparatele din carne comercializate la nivel mondial colorantul de bază este carminul, un produs de un roşu strălucitor produs din… gândaci (se numesc coşenilă sau coşenilă poloneză) uscaţi şi zdrobiţi.
Carminul se regăseşte şi în sute de mărci de produse cosmetice, în special în rujuri, fiind preferat mai ales deoarece produsul cosmetic poate fi prezentat publicului în strategia de marketing ca fiind ecologic. Totuşi. pe etichete şi în campaniile publicitare nu se specifică nicăieri că vopseaua este făcută din gândaci, toţi producătorii preferând denumirile comerciale ale produsului: E120, coşenilă, acid carminic, carmin, carmine şi roşu natural 4.
Este interesant de reţinut că deşi în principal este o vopsea roşie, carminul se găseşte, în diferite gramaje şi amestecuri, în multe alimente care sunt roz sau violet.
Potrivit clasificării întocmite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Agenţia Mondială a Alimentelor, produsul amintit este considerat un aditiv alimentar natural. Culoarea roşie provine de la acidul carminic pe care gândacul îl produce pentru a se proteja împotriva altor insecte.
Pentru a obţine produsul final, această soluţie de acid carminic este apoi tratată în laborator cu substanţe pe bază de aluminiu. Aproximativ 70.000 insecte sunt necesare pentru a face 250 de grame de carmin pur, însă acesta se găseşte la comercializare în amestec cu substanţe de „suport”, în special amidon, pentru că este foarte greu de dozat în stare pură.
Insulele Canare şi Peru sunt cele două regiuni principale unde insectele sunt cultivate pur şi simplu în ferme specializate, Peru fiind cel mai mare producător.
