Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) avertizează că inacţiunea legislativului şi executivului conduce la excluderea probelor în dosarele penale, scrie Epochtimes-romania.com.

Care dintre partide credeți că are cea mai bună listă de candidați pentru alegerile Parlamentare din 6 Decembrie?

View Results

Loading ... Loading ...

Concret, AMASP a sesizat faptul că după decizia luată de Curtea Constituţionala anul acesta în iunie, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanţelor au fost excluse înregistrările făcute în baza mandatelor de siguranţă naţională, ceea ce face ca, în anumite cauze, persoanele care au comis infracţiuni nu mai pot fi trase la răspundere penală şi sunt achitate din lipsă de procedură pentru menţinerea înregistrărilor.

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul AMASP, magistraţii acuză că deşi i-au trimis ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, un proiect de reglementare a unei proceduri de contestare a acestor măsuri de către persoanele interesate, care ar fi dus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale, acesta „a ales să ignore cu desăvârşire propunerile”.

Redăm comunicatul AMASP:

Prin decizia nr. 55/2020 Curtea Constituţională a României a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţională naşte probleme de neconstituţionalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate. Anterior, Curtea Constituţională a României a stabilit că există probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte mandatele de supraveghere tehnică şi obţinerea datelor financiare atunci când acestea se întâmplă să vizeze şi persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal, întrucât nu pot contesta măsurile.

Efectul direct şi imediat al acestei decizii a fost imposibilitatea utilizării interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională, în ciuda faptului că acestea sunt întotdeauna autorizate de un judecător din cadrul ICCJ şi că adesea s-au dovedit indispensabile soluţionării cauzelor penale.

Fiind vorba de aspecte procedurale, soluţia pe care executivul şi legislativul puteau şi trebuiau să o adopte era reglementarea unei proceduri de contestare a acestor măsuri de către persoanele interesate, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale.

În spiritul cooperării loiale la data de 11.07.2020 Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a înaintat Ministerului Justiţiei mai multe propuneri de lege ferenda având ca scop punerea în acord a dispoziţiilor procesual penale cu deciziile Curţii Constituţionale, subliniind urgenţa şi necesitatea acestor modificări. Propunerile formulate de AMASP pot fi consultate integral aici: Solicitare AMASP modificări legislative

În ceea ce priveşte utilizarea înregistrărilor obţinute în baza legii nr. 51/1991 am propus modificarea Codului de procedură penală prin introducerea unei proceduri de contestare a înregistrărilor la judecătorul competent să le emită, în această cauză judecătorul din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi desecretizarea actelor ce au stat la baza autorizării interceptărilor.

Această opţiune de contestare la instanţa competentă să emită mandatele era singura viabilă având în vedere regulile privind competenţa funcţională şi materială a autorităţilor judiciare.

Cu toate că avea la dispoziţie propunerile de lege ferenda transmise de AMASP şi personal cu studii juridice care putea să evalueze eventualele probleme de drept procesual penal, ministrul Cătălin Predoiu a ales să iniţieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greşit legea nr. 51/1990 şi nu Codul de procedură penală. Iniţiativa ministrului stabilea o procedură de contestare a înregistrărilor la judecătorul de cameră preliminară, necompetent în aceste cazuri. În plus, din punct de vedere al normelor de redactare, propunerea legislativă era incompletă, nu acoperea toate situaţiile existente în practică. Propunerea poate fi consultată aici: Propunere modificare legea 51 1990

În plus, ministrul justiţiei a ales să ignore cu desăvârşire propunerile formulate de AMASP, transmiţând în august 2020 un răspuns oficial în care, practic, susţine că modificările nu sunt necesare, statuând contra-factual ca ”fiind vorba de o decizie interpretativă (a C.C.R, n. red.) nu se impune o intervenţie legislativă asupra Codului de procedură penală”. Răspunsul integral al Ministerului Justiţiei la propunerile AMASP poate fi consultat aici: Răspuns MJ propuneri legislative

Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Cătălin Predoiu au fost constatate în avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, în care sunt precizate în mod clar aspectele subliniate şi de AMASP, respectiv faptul că modificarea legislativă trebuie să privească Codul de procedură penală şi nu legea nr. 51/1990, că este necesară stabilirea întregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranţă naţională trebuie efectuată de judecătorul competent să le emită din cadrul ÎCCJ. Avizul negativ poate fi consultat aici: Aviz negativ Consiliul Legislativ

De la momentul pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanţelor au fost excluse toate înregistrările efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională, acest aspect ducând, în anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au comis infracţiuni şi dispunerea soluţiilor de achitare doar datorită lipsei de procedură pentru menţinerea înregistrărilor.

În acest context, subliniind importanţa şi urgenţa găsirii unei soluţii legislative apte să conducă la o bună înfăptuire a justiţiei prin tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracţiuni, dar şi oferirii unor garanţii necesare tuturor persoanelor care participă la procesul penal, AMASP solicită grupurilor parlamentare să analizeze propunerile de lege ferenda întocmite de asociaţie şi să iniţieze o propunere legislativă de modificare punctuală a dispoziţiilor Codului de procedură penală.

Pentru a facilita acest demers AMASP va transmite fiecărui grup parlamentar propunerea de lege ferenda şi îşi exprimă disponibilitatea de a purta un dialog profesional constructiv în vederea identificării celei mai bune soluţii legislative şi procedurale.

Te invităm să te alături grupului România Europeană. Peste 16.000 de persoane te așteaptă să dezbateți împreună ultimile știri. Click AICI

Descrețește-ți fruntea:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here