Kosovo solicită intervenţia NATO după ce tensiunile de la graniţa cu Serbia din weekend au explodat în ciocniri, rezultând schimburi rare de focuri de armă la graniţă. Începând de acum câteva zile, sârbii au început să instaleze baricade pe principalele drumuri de-a lungul graniţei dintre Kosovo şi Serbia, creând blocaje şi haos în regiunea nordică a Kosovo, scrie Epochtimes-romania.com.

De luni de zile au avut loc ciocniri intermitente între poliţia kosovară şi ceea ce premierul kosovar Albin Kurti a numit „bande criminale” de cetăţeni sârbi care încearcă să limiteze „libertatea de circulaţie”, Kurti cerând forţelor de menţinere a păcii din Kosovo (KFOR) conduse de NATO să înlăture baricadele.

Potrivit unui material BBCîn centrul conflictului se află aplicarea de către Kosovo a unei legi extrem de controversate care interzice plăcuţele de înmatriculare sârbeşti pe vehicule.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu consiliul său naţional de securitate pe măsură ce tensiunile au crescut în Kosovo între autorităţile de acolo şi etnicii sârbi. Asta, după ce sâmbătă, o grenadă asomatoare a fost aruncată în poliţia UE din nordul Kosovo, unde sârbii formează o majoritate, iar poliţia locală a schimbat focul cu grupuri necunoscute.

Serbia refuză să recunoască Kosovo ca stat independent.

Kosovo, care are o majoritate covârşitoare de etnie albaneză, s-a desprins de Serbia după un războiul din 1998-99.

NATO, care are trupe de menţinere a păcii în Kosovo, a cerut tuturor părţilor să evite provocările. UE a procedat la fel, avertizând că nu va tolera atacurile asupra poliţiei UE sau actele criminale.

Luni, şeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, şi-a repetat apelul pentru detensionare atât din Kosovo, cât şi din Serbia.

„Trebuie să găsească o modalitate de a pune capăt tendinţei de a lupta în stradă, de a crea blocaje”, a spus el.

Cele mai recente tulburări au fost declanşate de arestarea sâmbătă a unui fost ofiţer de poliţie sârb.

Vorbind cu agenţia de presă Reuters după întâlnirea cu consiliul său de securitate naţională, Vucic a spus că doreşte să dezamorseze situaţia.

De ce au izbucnit din nou tensiuni în Kosovo?

Poliţia kosovară a declarat că a fost atacată în diferite locaţii din apropierea unui lac de la graniţa cu Serbia sâmbătă seara, iar ofiţerii au răspuns la foc în autoapărare.

Kosovo a desfăşurat poliţia în zonele majoritare sârbe – care nu recunosc guvernul kosovar din capitala Pristina – la sfârşitul săptămânii trecute. Acest lucru a accentuat şi mai mult tensiunile, după ce acestea au crescut deja de luni de zile pe tema numerelor de înmatriculare ale vehiculelor.

Vucic a spus că acţiunile poliţiei au încălcat acordurile de pace anterioare. El a spus că plănuieşte să ceară forţelor de menţinere a păcii NATO permisiunea de a trimite poliţia şi trupele sârbe în zonă, deşi a recunoscut că există şanse mici ca acest lucru să se întâmple.

Ori de câte ori cresc tensiunile între Kosovo şi Serbia – sau între minoritatea sârbă din Kosovo şi autorităţile din Pristina – trupele de menţinere a păcii de la KFOR ale NATO joacă un rol crucial. Ei nu trebuie să facă nimic în special. Simpla prezenţă a celor 4.000 de trupe multinaţionale a fost suficientă pentru a preveni orice probleme serioase în cea mai mare parte a două decenii.

Autorităţile din Belgrad se bazează pe KFOR pentru a garanta siguranţa sârbilor din Kosovo. Ei se tem de repetarea violenţelor din 2004, care au dus la moartea a peste 12 sârbi, sute de răniţi şi strămutarea a mii de familii de sârbi.

În acelaşi timp, prezenţa KFOR acţionează şi ca o garanţie că Serbia nu va trimite niciuna dintre propriile forţe în Kosovo. Belgradul este conştient de faptul că a se implica cu trupele NATO ar fi extrem de neînţelept.

Deci, deşi tensiunile pot rămâne ridicate, probabil că orice incident este izolat. Chiar şi aşa, UE va face eforturi pentru a aduce ambele părţi la masa negocierilor ca să se ajungă la o soluţie pe termen lung.

Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, în urma unui război sângeros de un an. Serbia nu îl recunoaşte ca stat suveran, totuşi acceptă autoritatea guvernantă în baza unui acord negociat în 2013 pentru normalizarea relaţiilor. Din cei 1,8 milioane de oameni care trăiesc în Kosovo, 92% sunt albanezi şi 6% sunt sârbi.

Ofiţerul de poliţie arestat sâmbătă era unul dintre cei aproximativ 600 de etnici sârbi care au demisionat din forţă în noiembrie, în semn de protest, după ce autorităţile din Kosovo au declarat că le vor cere sârbilor să schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbe dinainte de război cu cele ale Kosovo.

Aproximativ 50.000 de persoane din zonele majoritare sârbe au refuzat până acum să folosească plăcuţele de înmatriculare din Kosovo, deoarece nu recunosc independenţa faţă de Serbia.

Un acord intermediat de UE la sfârşitul lunii noiembrie a dus la un acord încheiat între cele două părţi, Kosovo renunţând la planurile de a amenda persoanele care nu schimbau plăcuţele, iar Serbia acceptând să nu mai elibereze înregistrări cu iniţialele oraşelor din Kosovo.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.