Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în judecată, marți, pentru fapte de corupție, conform portalului instanțelor. Este vorba de dosarul în care Alexandru Cumpănașu este acuzat de procurorii DNA Constanța că a mințit în privința studiilor superioare atunci când a aplicat pentru un post de expert într-un proiect european al SNSPA, conform surselor din instanță consultate de G4Media.ro.

Conform procurorilor, Alexandru Cumpănaşu ar fi minţit că are studii superioare atunci când a aplicat pentru postul de expert în cadrul proiectului ”Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.

Alexandru Cumpănașu a negat, în momentul în care a fost inculpat de DNA (2019), că a prezentat documente false în momentul angajării la SNSPA și spunea că îl va da în judecată pe rectorul Remus Pricopie, pentru că i-a ”afectat imaginea”, după ce instituția a anunțat că va lua măsuri în urma unor verificări suplimentare.

Potrivit declarației de avere semnate cu ocazia candidaturii la prezidențiale, Alexandru Cumpănașu a primit un salariu peste 5.500 lei pe lună de la SNSPA în 2018 și alți 4900 lei pe lună de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCIDI), deși nu are studii superioare.

Context. Cum a ajuns Alexandru Cumpănașu să facă afaceri de zeci de milioane de lei cu statul pe care acum îl acuza de ”mafiotizare”

G4Media a arătat cum Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Academia de Poliție, Autoritatea pentru Cercetare, primării de sector – toate aceste instituții au fost parteneri în proiecte de zeci de milioane de lei cu Asociația pentru Implementarea Democrației, ONG-ul fondat și condus de Alexandru Cumpănașu. Același personaj acuza Statul român de mafiotizare și amenința cu ”destructurarea” acestuia.

ONG-istul abonat la bani publici a candidat la prezidențialele din 2019 pe seama tragediei din Caracal, unde nepoata sa și o altă adolescentă au fost ucise. Cumpănașu a ventilat în spațiu public teorii ale conspirației conform cărora cele două adolescente ar fi fost în viață, iar autoritățile ar mușamaliza cazul.

G4Media a arătat în 2019 cum și-a construit în ultimii ani o rețea de colaborări care l-a pus în situația de a fi șeful, în cadrul Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), unui fost premier interimar, al unor miniștri și șefi de mari universități.

Cumpănașu s-a remarcat și printr-o serie de interviuri realizate la diverse televiziuni cu șefi din poliție, servicii secrete, educație ori ambasadorul Rusiei. El a strâns sub conducerea lui, în Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), zeci de instituții, asociații, sindicate, universități ori patronate.

Printre subordonații de la acel moment ai lui Cumpănașu din CNMR s-au numărat un fost prim-ministru interimar și fost ministru al Educației (Sorin Cîmpeanu), un fost șef al SRI (Costin Georgescu), fostul negociator – șef cu UE (Vasile Pușcaș), un fost șef al Armatei Române (generalul Constantin Degeratu). Printre cei care l-au susținut pe Cumpănașu, aducându-și organizațiile sub umbrela Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României, s-au numărat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul UBB Cluj, precum și rectorii celor mai mari universități din țară, reuniți în două instituții distincte: Consiliul Național al Rectorilor și Consorțiul Universitaria. De altfel, Marilen Pirtea, șeful Universității de Vest din Timișoara și lider PNL, a semnat cu Cumpănașu un protocol de colaborare în 2015.

În 2019, când Cumpănașu a intrat în competiția pentru prezidențiale, cei mai mulți reprezentanți ai sistemului universitar s-au dezis de el. Consiliul Național al Rectorilor (CNR), care reunește rectorii tuturor universităților din România și este condusă de Sorin Cîmpeanu, s-a delimitat abia pe 1 septembrie 2019 de Alexandru Cumpănașu, anunțând într-un comunicat de presă că se suspendă pe termen neliminat din Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) pentru a păstra universitățile ”în afara jocului politic”.

Cumpănașu a ajuns în atenția opiniei publice prin intermediul a două ONG-uri abonate la bani publici: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR). El a fost abonat la bani publici, cu precădere din zona Ministerului de Interne (unde Cumpănașu și-a păstrat permanent relații la vârful instituției) și Ministerul Dezvoltării și Administrației.

Pe lângă banii câștigați din contracte cu statul, Alexandru Cumpănașu a câștigat în 2018 un salariu de 78.983 lei de la compania Romaqua, de unde soția sa a primit tot ca salariu 87.687 de lei, potrivit declarației de avere postate pe site-ul Biroului Electoral Central.

Cumpănașu este și mason, membru al Marii Loje Naționale din România, potrivit declarației sale de interese din 2019.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.