Când totu-i nou, iar nou e vechi, aflăm că Dacian Cioloș și-a lansat, de curând, un alt proiect politic intitulat REPER: Reînnoim Proiectul European al României.
Cioloș, înconjurat de REPERE
- Dacian Cioloș a recunoscut, într-un interviu acordat Radio Guerrilla, că este nepotul fostului șef al ”Doi și un sfert”, generalul Virgil Ardelean
- Dacian Cioloş a recunoscut, într-un interviu pentru PRESSONE, că tatăl său a fost angajat al Ministerului de Interne, iar sora sa lucrează pentru Direcţia Generală de Protecţie Internă, fosta unitate „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al MAI, în judeţul Sălaj
- Dacian Cioloș a declarat pentru MEDIAFAX că a fost repartizat, ca militar în termen, la Securitate
- Unul dintre membrii fondatori ai PLUS este avocatul Adrian Iordache, fiul fostului securist Adrian Iordache. Acesta a demisionat din formaţiunea lui Dacian Cioloş ca urmare a acestor dezvăluiri
Doina Cornea, un adevărat REPER pentru Cioloș
Doina Cornea a rămas în conştiinţa românească drept un simbol al disidenţei anticomuniste din perioada regimului totalitar al lui Nicolae Ceauşescu. Aceasta a avut de suportat ani de-a rândul o severă supraveghere polițienească, izolată, pusă sub pază, reținută, interogată și anchetată.
Cât a fost militar la Securitate, printre obiectivele supravegheate de Dacian Cioloș a fost și poarta disidentei anticomuniste, Doina Cornea.
”Când eram militar în termen la Cluj-Napoca – în 1988 – am fost pus în situația, împreună cu alți tineri soldați cu care făceam armata obligatorie, să fac de pază la intrarea pe strada unde Doina Cornea era arestată la domiciliu sau să patrulez pe lângă statuile din oraș unde împrăștia manifeste împotriva regimului. Pornind de la acea experiență, câteva luni mai târziu am înțeles concret ce presupunea rezistența și determinarea în fața unui regim care putea însemna teroare pentru cei care îndrăzneau să gândească altfel, să gândească liber”, a povestit Dacian Cioloş.
Vatra Românească, un REPER pentru politica Securității ceaușiste
În 2018, jurnaliștii Liviu Man şi Carmen Gorgan explicau, în Gazeta de Cluj, că Dacian Cioloș şi-a început cariera ca naţionalist-extremist de stânga în asociaţia „Vatra românească” şi în PUNR, partid care a fost la guvernare alături de PDSR, partidul condus de Ion Iliescu. Liderul REPER nu a făcut niciodată referire în CV-ul său la acest trecut politic.
Atât Uniunea Vatra Românească, cât și Junimea Vatra Românească au fost expresia politică a Securității ceaușiste. Așadar, neântâmplător, Junimea Vatra Românească s-a înființat în noiembrie 1990, la câteva luni după evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureș. Printre persoanele din conducere se afla nimeni altul decât Dacian Cioloș ce era președintele comisiei de cenzori. Cioloș era înscris și ca membru al Uniunii Vatra Românească Cluj, unde avem documente că plătea și cotizație”, au scris cei doi jurnaliști.
În mai 1993, la comitet director al Junimii ”Vatra Românească” filiala Cluj, Dacian Cioloș a fost numit vicepreședinte.
Virgil Ardelean, REPERUL lui Cioloș?
I se spune Vulpea. A condus ani la rând serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, celebra unitate poreclită „Doi și-un sfert”. Vorbim despre nimeni altul decât Virgil Ardelean, generalul cu patru stele, cel mai longeviv șef al temutei “Doi și-un sfert” și un etalon în domeniul serviciilor secrete din România.
Șef al Serviciului sub trei administrații, lui Ardelean i s-a atribuit de-a lungul timpului o putere foarte mare, fiind deținătorul unor informații care nu erau la îndemâna oricui.
Activitățile “Doi si-un sfert” au ramas controversate. În 1994, în presă se afirma că unitatea monitoriza cetățeni români și străini și strângea informații fără ca aceștia să facă obiectul unei anchete penale.
Istoricul Marius Oprea a declarat la TV că Dacian Cioloş a fost militar în trupele Securității din Cluj și că a fost adus în dispozitivul care păzea strada pe care locuia Doina Cornea de către şeful de atunci al miliţiei locale, Virgil Ardelean, ajuns după Revoluţie şef al serviciului secret al Ministerului de Interne:
”Şeful miliţiei din Cluj la acel moment era Virgil Ardelean, în momentul în care doamna Doina Cornea a fost maltratată la miliţie (…) Domnul Virgil Ardelean era la vremea respectivă şeful miliţiei din Cluj, iar Alexandru Pereş, colonelul de Securitate care apare în dosarul doamnei Doina Cornea a anchetat-o pe aceasta în februarie 1984 şi a decis microfonarea întregii locuinţe. (…) În dosarul doamnei Doina Cornea sunt 83 de ofiţeri superiori din Securitate între care 12 generali (…) Domnul Ardelean nu figurează în acest dosar, dar dânsul era şeful Miliţiei în municipiul Cluj la vremea respectivă, în anii 80. Probabil că el a fost cel care l-a adus pe Cioloş, pe finul său în dispozitiv, pentru că ştiţi că era totul pe bază de pile şi relaţii şi şi-a protejat nepotul aducându-l în oraş, să nu facă armata cine ştie pe unde”.
Dan Tăpălagă, despre REPERUL lui Cioloș:
Dacian Cioloș a decis să se sinucidă politic plecând din partidul care în urmă cu câteva luni l-a făcut președinte ca să-și facă o nouă formațiune politică botezată cam pompos Reper. Cum ar veni, acest lider al partidelor mici cu proiecte personale mari se autointitulează farul călăuzitor al României, busola, borna, punctul fix în jurul căruia gravitează mica lume politică românească.
Reperul cui? Electoratul n-a ajuns până azi să spună ce părere are despre partidulețele lui Cioloș înființate de-a lungul timpului. Ele n-au participat niciodată singure în alegeri, ca să aflăm dacă sunt repere sau nu. S-au dovedit, în schimb, foarte profitabile pentru inventatorul lor. Parazitându-i pe alții, Cioloș a ajuns europarlamentar, șef de mare grup politic european, apoi chiar liderul USR, în care a aterizat cu celălalt fost reper, Plus.
Cu ultima lui mutare, Cioloș arată ca motanul care se uită în oglindă și se vede leu cu coama înfoiată. Discrepanța frapantă dintre performanțele sale modeste și ambițiile mari, de number one, de all star game, îl fac pur și simplu ridicol. Din acest motiv, anunțul său a stârnit prea puțin interes, dar a provocat în schimb un hohot general de râs. A devenit repede un reper, într-adevăr, dar altfel decât și-a imaginat: ținta ironiilor foștilor săi colegi, sursă de inspirație pentru glume pe net.
Ce poate fi mai inadecvat decât următoarea frază, scrisă de un politician care a rezistat numai patru luni în fruntea USR, pentru ca a ulterior să demisioneze și să plece cu totul din partid: ”Formația mea de agronom m-a educat să am răbdare și să cultiv în loc de a distruge”. Ce a cultivat Cioloș în USR sau PLUS în afară de cultul propriei persoane? În ce a constat răbdarea lui? Cum adică nu ”distruge” când plecarea lui din USR are tocmai acest efect asupra partidului care i-a dat totul.
Cioloș dovedește din nou că nu a depășit niciodată mentalitatea de funcționar, de om de sistem, așteptând mereu oportunități pentru el și pentru micul său grup de la Bruxelles. Pe cât de eficient s-a dovedit în funcții executive, cel puțin în cele de fost ministru al agriculturii și de Comisar European, mai puțin în cea de premier, pe atât catastrofal se comportă ca om politic.
Un încurcă-lume cu morgă, veșnic ezitant și trist, instabil și impredictibil, pretinzând însă mai mult decât merită. Cam câtă viziune politică are fragmentând singurul partid frecventabil de opoziție, într-un moment atât de dificil pentru democrația românească, aflată în plin proces de militarizare? Și cam ce șanse sunt ca un om cu experiența lui să nu realizeze acest lucru și să propună, pe post de ofertă politică, ”moderație” și soluții constructive, adică un fel de consultant al puterii?
Singura întrebare cu adevărat importantă este dacă Cioloș rupe opoziția la ordin sau pentru că atât l-a dus pe el mintea. Îl vom regăsi mai târziu cățărat în cârca altui partid politic pentru a nu rata un nou mandat de europarlamentar pentru el și micul său grup de susținători sau chiar crede că va deveni un Reper al României, poate chiar președinte, pornind de la zero? Oricare ar fi răspunsurile, din punct de vedere politic, în limbaj de agronom, Cioloș a ajuns să valoreze puțin mai mult decât o ceapă degerată. De Pericei.
Am fost atent până am citit „neântâmplător”. Aici, m-a pierdut, dacă ești certat cu gramatica elementară, nu ai ce căuta în jurnalism
Comments are closed.