CCR a decis, miercuri, ca legea PSD privind majorarea pensiilor cu 40% este constitutionala. O sesizare in acest sens a fost depusa de fostul Guvern Orban dupa ce PSD a modificat populist, inainte de alegeri, legile pentru aprobarea rectificarii bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020, scrie Aktual24.ro.

Legea nu intra in vigoare dupa decizia CCR. Cand va ajunge la presedintele Iohannis pentru promulgare, acesta poate sa o retrimita in Parlament pentru reexaminare.

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constitutionala in vederea exercitarii controlului prealabil de constitutionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 si Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020.

In esenta, Executivul reitereaza in sesizarea adresata CCR argumentele potrivit carora Parlamentul a ignorat exigentele de previzibilitate ale legii si perspectivele evolutiei situatiei bugetului consolidat si a economiei generale, cu consecinta afectarii principiului securitatii juridice.

„In plus, abrogarea unor articole din ordonanta de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii initiale atata vreme cat nu au fost emise dispozitii tranzitorii”, precizeaza Guvernul.

Totodata, Guvernul arata ca parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finantare” a majorarilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmarite si care sa reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozitiilor constitutionale.

„Odata cu intrarea in vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maxima pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorarii punctului de pensie la 1.775 de lei, asa cum a modificat legiuitorul, si majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finantare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei in anul 2020, respectiv 1,06% din PIB si 34,3 miliarde de lei in anul 2021 (reprezentand 3,05% din PIB)’. Or, executia bugetului general consolidat in primele luni ale anului 2020 a inregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. In conditiile actualei crize sanitare extrem de grave, in care presiunea asupra bugetului de stat este uriasa din cauza cresterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar urias in 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui sa contribuie la corectia deficitului bugetar. In schimb, Legislativul a ales sa actioneze in sens contrar acestui obiectiv, nerespectand astfel angajamentele europene pe care Romania are obligatia a le indeplini”, mentioneaza sursa citata.

De asemenea, Executivul subliniaza faptul ca rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construita pe baza „analizelor si studiilor de impact”, reprezentand un echilibru intre toate domeniile care au necesitat finantare astfel incat impactul economic al crizei sanitare sa fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea constructiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fara baza reala in nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economica, cu impact negativ in nivelul de trai al tuturor cetatenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodata, gestionarea contextului economic actual necesita o raportare realista la situatia economica internationala provocata de pandemie si maxima precautie in mentinerea echilibrelor bugetare in beneficiul tuturor cetatenilor”, arata Guvernul.

Te invităm să te alături grupului România Europeană. Peste 16.000 de persoane te așteaptă să dezbateți împreună ultimile știri. Click AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here