Oficialii occidentali au citat adesea o binecunoscută poveste despre preşedintele rus Vladimir Putin şi un şobolan pentru a transmite ideea că acesta nu dă niciodată înapoi şi este deosebit de periculos atunci când este încolţit. Totuşi, potrivit Foreign Policy, această presupunere ar fi incorectă, un mit, relatează Ziare.com.
După cum spune Putin în autobiografia sa, în copilărie a urmărit un şobolan în jurul clădirii de apartamente a familiei sale, în cele din urmă prinzându-l într-un colţ. Apoi şobolanul a reacţionat, l-a atacat pe tânărul Putin şi a încercat să-l muşte. Această experienţă, în cuvintele lui Putin, l-a învăţat că, dacă eşti încolţit, “trebuie să lupţi până la linia de sosire în fiecare luptă” şi “trebuie să presupui că nu există retragere”.
Potrivit sursei citate, această convingere i-a determinat pe mulţi din Occident să se teamă că Putin ar putea întreprinde paşi mai brutali şi mai distructivi, chiar recurgând la arme chimice sau nucleare, dacă este prins într-o înfrângere umilitoare în Ucraina.
De asemenea, această presupunere pare să fie în spatele presiunii occidentale asupra Ucrainei de a renunţa la teritoriu şi de a face concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia, mai scris Foreign Policy.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi, cancelarul german Olaf Scholz şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au sugerat în mai multe rânduri că Europa doreşte “negocieri credibile” şi “soluţii diplomatice”.
Mai mult, Macron a făcut o declaraţie controversată, care i-a adus un val de critici pe scena politică occidentală: “Nu trebuie să umilim Rusia, astfel încât în ziua în care luptele se vor opri, să putem construi o rampă de ieşire prin mijloace diplomatice”.
Totuşi, conform Foreign Policy, există o singură problemă cu presupunerea că Putin nu dă niciodată înapoi. Este incorectă – miturile pe care preşedintele rus le-a construit cu succes în jurul său au fost înghiţite prea uşor de mulţi politicieni occidentali. Contrar credinţei obişnuite, atunci când se confruntă cu forţă şi hotărâre, Putin deseori dă înapoi în loc să răspundă cu paşi mai decisivi.
Un exemplu clar în acest sens a venit în noiembrie 2015, când Turcia a doborât un avion de luptă rusesc Su-24 lângă graniţa sa cu Siria. La acea vreme, existau temeri larg răspândite că acest lucru ar putea escalada într-un conflict direct între Rusia şi un membru NATO. În schimb, răspunsul lui Putin a fost blând.
Kremlinul a impus sancţiuni comerciale nesemnificative asupra importurilor turceşti şi a suspendat pachetele turistice din Rusia în Turcia. Şi chiar şi acele mici măsuri au fost ridicate câteva luni mai târziu, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a prezentat scuze Moscovei.
