Senatorul USR Dragoş Popescu a depus o iniţiativă legislativă care, dacă va fi adoptată, va institui Cazierul de Mediu, anunţă, pe Facebook, fostul şef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu.
Acest cazier de mediu va ţine evidenţa celor care incendiază, aruncă sau îngroapă ilegal deşeuri, deversează substanţe toxice, distrug natura şi, implicit, sănătatea noastră şi va ajuta la demufarea acestora de la banii publici şi la destructurarea crimei organizate, susţine Berceanu.
Redăm postarea integrală:
Cum să bagi pumnul în gura mare a mafiei deşeurilor, condusă de interlopi, mafioţi italieni şi ajutată de funcţionari şi politicieni?
Azi a fost depus în Parlament proiectul legislativ Cazierul de Mediu. E la fel ca oricare cazier, arată dacă ai comis contravenţii sau infracţiuni de mediu.
Şi cu ce ne ajută? Ne curăţă aerul, bagă infractorii în puşcarii?
Condamnările bagă infractorii în puşcării, dar ca să ajungi să-i condamni trebuie să dovedeşti infracţiunile de mediu. E musai să le tai accesul la banii publici sau, pur si simplu, să destructurezi reţelele de crimă organizată.
Cazierul de mediu ţine evidenţa celor care incendiază, aruncă sau îngroapă ilegal deşeuri, deversează substanţe toxice, distrug natura şi implicit, sănătatea noastră.
Nu ţinea nimeni evidenţa asta? Absolut nicio instituţie a statului nu are instrumente active care să ţină evidenţa contravenţiilor şi infracţiunilor de mediu, drept pentru care, infractorii îşi fac azi o firmă, mâine primesc autorizaţia de mediu pentru funcţionare, fac un import de deşeuri reciclabile doar pe hârtie, aruncă pe un câmp gunoaiele importate şi închid firma. Peste alte zece zile îşi fac altă firmă, primesc aceleaşi avize şi autorizaţii şi comit aceleaşi infracţiuni, fără ca nimeni să le ia urma şi să-i pedepsească. Pentru că încă mai pot!
Implementarea Registrului naţional electronic de mediu va permite:
● crearea unui mijloc de evidenţă a actelor de reglementare de mediu şi urmărire a condiţiilor impuse prin acestea titularilor de activitate, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanelor fizice şi juridice, la nivel naţional.
● evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică care au săvârşit fapte sancţionate de legislaţia de mediu şi împotriva cărora s-au luat măsuri cu caracter penal sau administrativ conform legislaţiei privind protecţia mediului;
● prevenirea şi combaterea faptelor prevăzute şi pedepsite de legislaţia privind protecţia mediului, prin asigurarea accesului la informaţii care relevă modul de respectare a legislaţiei de mediu de către persoanelor fizice, juridice, unităţile administrativ-teritoriale şi entităţile fără personalitate juridică.
Crearea unui mecanism, precum cazierul de mediu, unde să fie centralizate datele cu privire la cine sunt persoanele şi entităţile care încalcă legislaţia de mediu, precum şi unităţile administrativ-teritoriale unde autorităţile nu îşi îndeplinesc atribuţiile, va însemna crearea unui mecanism de descurajare a criminalităţii de mediu. Legislaţia românească ar crea mecanismul prin care va permite urmărirea îndeaproape a respectării legislaţiei de mediu de către beneficiarii unor acte de reglementare, dar şi de persoane fizice, sau alte entităţi care desfăşoară activităţi care pun în pericol mediul şi implicit sănătatea populaţiei.
Apare exact ca la sancţiunile rutiere un sistem de punctaj paralel cu amenzile aferente. La cumulul a 25 de puncte compania sancţionată nu mai poate funcţiona în baza unui aviz sau autorizaţii de mediu, aceasta fiind suspendată de drept timp de 60 de zile.
Proiectul propus este mânuşă pentru digitalizarea instituţiilor şi combatere infracţionalităţii şi a corupţiei. In 15 decembrie 2021 la Comisia Europeană a fost depus un proiect care vine să ajute statele membre în combaterea infracţiunilor de mediu, adică exact ce propune şi acest proiect depus de oameni normali, chiar dacă sunt parlamentari. Mulţumesc pentru proiectul depus Oana Cambera şi https://www.facebook.com/DragosPopescuUSRPLUS
Proiectul integral este la rubrica comentarii.
„Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art.1 – În scopul unei mai bune aplicări a sancţiunilor de mediu, pentru crearea unei evidenţe a respectării legislaţiei de mediu şi pentru a asigura posibilitatea identificării de către agenţii constatatori a situaţiilor de repetare a aceleiaşi fapte de către persoane fizice, operatori economici, sau unităţi administrativ-teritoriale, în vederea unei coerente individualizări graduale la aplicarea sancţiunilor majorate sau complementare pentru abateri repetate, se înfiinţează Registrul naţional electronic de mediu, denumit mai departe Registrul şi se instituie Cazierul de mediu, ca instrument integrat de evidenţă şi urmărire a nerespectării legislaţiei de mediu şi a condiţiilor impuse prin legislaţie şi actele de reglementare în materie.
Art.2 – Registrul naţional electronic de mediu
Registrul reprezintă o evidenţă a tuturor actelor de reglementare emise de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi unităţile teritoriale ale acesteia, precum şi a tuturor sancţiunilor dispuse pentru încălcarea legislaţiei de mediu de către persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi persoane juridice de drept privat şi de drept public.
Art.9 – Înscrierea în cazierul de mediu şi transmiterea informaţiilor între instituţii
(1) În cazierul de mediu se înscriu informaţii privind faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile privind protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, legea apelor, emisiile industriale, substanţele chimice periculoase, zgomotul ambiant, biodiversitatea şi biosecuritatea, cele care privesc disciplina privind protecţia mediului, precum şi orice altă faptă sancţionată de legislaţia de mediu.
Art.10 – Prezentarea certificatului de cazier de mediu
(1) Prezentarea certificatului de cazier de mediu este obligatorie în următoarele situaţii:
a) la solicitarea de eliberare a acordului de mediu, autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu;
b) la participarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, atât în calitate de contractant, cât şi de subcontractant;
c) la solicitarea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
(3) La solicitarea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti autoritatea centrală pentru protecţia mediului va furniza informaţii din cazierul de mediu al persoanelor sau entităţilor în cauză
Art.13 – Sancţiunea complementară a punctelor de penalizare
(1) Se instituie sancţiunea complementară a introducerii punctelor de penalizare în cazul faptelor prevăzute la art.9, alin.(1).
(2) Prezentul act normativ se completează cu dispoziţiile privitoare la sancţiunile complementare prevăzute în Ordonanţa nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.
(3) Punctele de penalizare se înscriu în Registru de către agenţii constatatori în cel mult 10 zile lucrătoare de la data emiterii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
(4) Punctele de penalizare se stabilesc în funcţie de cuantumul amenzii cu care se sancţionează fapta, iar procedura de calcul a acestora se notează în Registru.
(5) În cazul aplicării sancţiunii contravenţionale numărul de puncte de penalizare se stabileşte după cum urmează:
a) – avertisment – 3 puncte de penalizare;
b) – cuantumul amenzii până la 10000 lei – 5 puncte de penalizare;
c) – cuantumul amenzii între 10001 – 30000 lei – 7 puncte de penalizare;
d) – cuantumul amenzii între 30001 – 60000 lei – 9 puncte de penalizare;
e) – cuantumul amenzii peste 60000 – 13 puncte de penalizare.
f) – în cazul condamnării pentru infracţiuni de mediu – 25 de puncte de penalizare;
g) – pentru faptele pentru care sancţiunea administrativă corelativă din alte acte normative este suspendarea autorizaţiei de mediu, se acordă 25 de puncte de penalizare.
(6) Punctele sunt valabile pentru o perioadă de 3 ani, după trecerea acestui termen se radiază din cazier.”
