Letonia cere UE să elimine toate vizele turistice pentru ruşi

Prim-ministrul leton, Krišjānis Kariņš, a cerut liderilor UE să oprească toate vizele turistice pentru ruşi, relansând dezbaterea privind înăsprirea în continuare a sancţiunilor împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, scrie Epochtimes-romania.com, care citează The Guardian.

Potrivit sursei citate, Kariņš a respins ideea că a permite ruşilor care încearcă să se sustragă de la proiect să intre în UE ar fi o modalitate de a slăbi forţele armate ale Kremlinului. El a spus că este de înţeles că mulţi bărbaţi nu ar dori „să meargă să lupte şi probabil să moară în Ucraina” şi că acest lucru ar putea declanşa un „potenţial val uriaş de imigraţie venind din Rusia”, susţinând că acest lucru reprezintă un risc de securitate pentru Europa.

„Cred că disidenţii politici au plecat deja în mare parte. Apoi vor fi oportuniştii economici, multe, multe alte motive şi oameni cu loialităţi necunoscute”, afirmă premierul leton.

Letonia, împreună cu Polonia, cei doi vecini baltici şi Finlanda, a închis accesul turiştilor ruşi şi a îndemnat restul UE să facă acelaşi lucru – până acum fără succes. Franţa şi Germania sunt reticente în a pune capăt vizelor turistice, de teamă că ar bloca ieşirea ruşilor care se opun regimului lui Putin. Luna trecută, Comisia Europeană a emis orientări prin care a solicitat controale de securitate mai stricte la eliberarea vizelor pentru ruşi.

Kariņš a declarat că este „important să menţinem întotdeauna uşa laterală deschisă din motive umanitare, dar acestea trebuie analizate de la caz la caz”. Riga găzduieşte instituţii media ruseşti independente interzise, cum ar fi canalul de televiziune Dojd, Novaia Gazeta Europe şi site-ul Meduza, care a fost fondat în capitala letonă în 2014 de către o jurnalistă rusă concediată pentru ştirile cu privire la Crimeea.

Multe dintre aceste puncte de difuzare sunt blocate la transmisia în Rusia. Kariņš a declarat: „Le-am permis şi le-am urat bun venit acestor oameni să lucreze… pentru ca o presă rusă liberă, care nu este dominată de Kremlin, să poată exista în continuare şi să transmită pentru a-şi informa compatrioţii.”

Având dublă cetăţenie, letonă şi americană, născut în Wilmington, Delaware, Kariņš conduce partidul leton de centru-dreapta Noua Unitate, care s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare de luna trecută, cu 19% din voturi. El speră acum să formeze o coaliţie cu Alianţa Naţională, un partid de piaţă liberă, şi cu Progresiştii de stânga, partide care sunt aliniate, a spus el, pe o agendă de a fi „[pro]NATO/UE, de a se îndrepta spre neutralitatea climatică, de a fi independent de Rusia, de a sprijini pe deplin Ucraina”.

În urma alegerilor, partidul Harmony, altădată pro-Kremlin, nu a reuşit să depăşească pragul de 5% pentru a intra în Saeima, parlamentul leton, care are 100 de parlamentari. Partidul, care în mod tradiţional a reprezentat un sprijin pentru cei 475 000 de alegători letoni vorbitori de limbă rusă, inclusiv ucraineni şi bieloruşi, a pierdut sprijinul pentru a condamna invazia rusă, iar alegătorii anti-război au optat pentru partidele tradiţionale.

Kariņš a declarat că nu a văzut niciun indiciu al unei rupturi sociale între cele două grupuri lingvistice.

„Se pare că se întâmplă contrariul. De la începutul războiului, procentul cetăţenilor, al rezidenţilor din Letonia care susţin Rusia a scăzut. Există un proces gradual de integrare într-o singură societate, mai unificată”, a afirmat el.

Partidul său, Noua Unitate, şi-a mărit numărul de mandate de la opt la 26, în ciuda inflaţiei de 22,4%, a doua după Estonia în zona euro, formată din 19 ţări. De când Letonia şi-a câştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică, în urmă cu 30 de ani, „naţiunea noastră a trecut prin multe”, a declarat Kariņš, enumerând efectele crizei economice ruseşti din 1998-1999 şi recesiunea profundă din 2008, după prăbuşirea economiei mondiale. Guvernul a cheltuit între 2% şi 2,6% din producţia sa economică pentru a sprijini gospodăriile şi întreprinderile pentru a atenua lovitura dată de costurile ridicate ale energiei, a spus el.

„Probabil că, în primul rând, oamenii înţeleg foarte bine că costurile energiei sunt preţul sau costul războiului pe care îl plătim. Ucrainenii plătesc cu vieţile lor”, a subliniat şeful executivului leton.

El a vorbit în marja Comunităţii Politice Europene, o reuniune a liderilor din aproape toate naţiunile de pe continent, cu excepţia Rusiei şi a Bielorusiei. Grupul, care reuneşte ţări de la Islanda la Turcia, a fost conceput iniţial de preşedintele francez Emmanuel Macron ca un club al naţiunilor democratice.

Kariņš a recunoscut că „vivacitatea internă a democraţiei” variază în cadrul grupului, care cuprinde de la social-democraţii scandinavi până la conducătorii autocraţi din Azerbaidjan şi Turcia. El a spus, la Praga, că toate ţările, spre deosebire de Rusia, pot fi denumite state naţionale.

„Rusia este o ţară care aparent se vede pe sine ca un imperiu. Se pare că nu are încă o identitate de stat naţional”, a afirmat acesta.

El a adăugat: „Ceea ce Putin încearcă să definească sunt graniţele imperiului rus [care] include şi părţi din Ucraina, ceea ce este ridicol, dar aşa gândesc imperiile. Mulţi dintre noi au crezut sau au sperat că gândirea imperialismului este ceva care a murit odată cu cel de-al doilea război mondial. Şi vedem, din păcate, că nu este aşa.”

Conflictele din alte părţi ale Europei au fost foarte reale, a spus el, adăugând că nu doreşte să ascundă problema standardelor democratice. „Dar asta nu înseamnă că noi toţi nu putem condamna în mod activ agresiunea Rusiei, un război pur şi simplu, şi ceea ce pare a fi un genocid”.