Ce face Sorin Grindeanu (PSD) de când e ministru al Transporturilor? Din neștiință sau rea-voință, dezinformează în mod grosolan românii prin aparițiile sale televizate, scrie Ziaristii.com.
Mai întâi, ministrul Grindeanu a dat vina pe guvernarea Cîțu pentru greva spontană izbucnită la CFR în preajma Crăciunului, în care angajații își cereau drepturile salariale mărite. De fapt, chiar PSD inițiase și votase legea 195/2020 privind statutul personalului feroviar, unde erau prevăzute acele creșteri revendicate, de 35%.
Apoi, l-a luat la țintă, în cea de-a treia zi a Anului Nou, pe Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor. Îi reproșează faptul că, din cauza termenelor prea lungi din caietul de sarcini, autostrada Ploiești – Brașov nu va începe în următorii 5 ani. Oferă și cifre: pentru studiul de fezabilitate – 30 de luni; pentru proiectare – 42 de luni.
Grindeanu îl confundă pe Drulă cu Bode
La acea vreme, ministru al Transporturilor era însă actualul său coleg de Guvern, Lucian Bode (PNL), nu Cătălin Drulă (USR)! Adică, proiectul pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii București – Brașov (tronson Ploiești – Brașov) a fost depus de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) la data de 13.08.2020. Iar durata pentru proiectul „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic” era de 35 de luni. Nu sunt furnizate alte cifre.
Or, Drulă a fost numit ministru al Transporturilor pe 23 decembrie 2020, adică patru luni și jumătate mai târziu.
În concluzie, informațiile lui Grindeanu sunt neadevărate. Minciuni sfruntate. În același timp, sunt și grave, fiindcă semnatarul sinistrei OUG 13 conduce în prezent această instituție. În mod normal, ar trebui să-și dea demisia, deși e instalat acolo de nici două luni, scrie Ziaristii.com.
Povestea e alta. În 2018, în plină epocă Dragnea, ministrul Lucian Șova se lăuda că autostrada Ploiești – Brașov va fi realizată printr-un parteneriat public-privat. Renunța la pregătirea proiectului cu Banca Mondială, fiindcă de-acolo nu se putea fura. Și nici nu se încredințează contracte unor firme de casă ale PSD. Costurile estimative erau de 2 miliarde de euro, cu tot cu finanțare și întreținere pe o perioadă de 30 de ani.
Au fost întreținute „autostrăzile pensiilor speciale”. Cu banii alocați pe 2020 se putea construi și întreține 30 de ani tronsonul Ploiești – Brașov, abandonat acum de Guvernul PSD-PNL
Promisiunile au rămas, ca de obicei, pe hârtie. Altele au fost și sunt prioritățile PSD. Există deja autostrăzi care trebuie întreținute: „autostrăzile pensiilor speciale”. La acest capitol, suntem pe primul loc în UE, fără concurență. În ultimul „cincinal măreț” (2016-2020), situația se prezintă astfel:
- 2016 – 1,4 miliarde de euro
- 2017 – 1,5 miliarde de euro
- 2018 – peste 1,8 miliarde de euro
- 2019 – peste 1,9 miliarde de euro
- 2020 – peste 2 miliarde de euro.
Total: peste 8,6 miliarde de euro. Bani deturnați de la bugetul de stat (din taxele și impozitele românilor, dar și din împrumuturi împovărătoare pentru generațiile viitoare) spre „pensiile de serviciu”, în realitate pensii speciale.
Doar cu banii alocați pensiilor speciale în 2020 se putea finanța autostrada promisă de PSD încă din 2018, scrie Ziaristii.com.
Și acum, o comparație. „Specialii”, în frunte cu liderul lor de la Curtea Constituțională a României (CCR), Valer Dorneanu (patru pensii speciale, 9.180 de euro pe lună dintr-un venit total de 17.200 de euro), au încasat bănetul destinat pentru 7 ministere în 2021:
- Ministerul Tineretului și Sportului: 543 milioane de lei (aprox. 110 milioane de euro)
- Ministerul Public: 1,5 miliarde de lei (306 milioane de euro)
- Ministerul Mediului: 1,4 miliarde de lei (aprox. 285 milioane de euro)
- Ministerul Investițiilor: 2 miliarde de lei (aprox. 408 milioane de euro)
- Ministerul Culturii: 935 milioane de lei (aprox. 190 milioane de euro)
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: 1,9 miliarde de lei (aprox. 387 milioane de euro)
- Ministerul Afacerilor Externe: 1,9 miliarde de lei (aprox. 387 milioane de euro).
Total: peste 2 miliarde de euro.
Ar fi fost finalizate și cele mai costisitoare rute din România
Per total, cu 8,6 miliarde de euro s-ar fi dus la bun sfârșit aproape toate tronsoanele costisitoare din România:
- A8: Miercurea Nirajului – Reghin (151,9 km) din cadrul Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț. Cost estimativ de 34,1 milioane de euro per kilometru.
- A1: Holdea – Margina (9 km) din cadrul Autostrăzii Lugoj – Deva. Cost estimativ de 33 milioane de euro per kilometru.
- A1: Sibiu – Pitești, cu loturile montane 2 și 3 (68,8 km). Cost estimativ de 26,8 milioane de euro per kilometru.
- A3: Comarnic – Brașov (50,1 km). Cost estimativ de 25,2 milioane de euro per kilometru (potrivit site-ului Economica.net).
Acest lucru ar fost posibil numai dacă am fi urmat, spre exemplu, modelul suedez. În țara scandinavă, nicio categorie profesională nu încasează pensii speciale, scrie Ziaristii.com.
Ciorbea le-a inaugurat, PSD și PNL le-au mărit de la un an la altul
Ideea acordării acestor pensii speciale i-a aparținut lui Victor Ciorbea, pe vremea în care deținea funcția de premier din partea PNȚCD într-un guvern de coaliție (1996-1998). Legea 142 din 1997 a primit imediat girul PDSR-ului (acum PSD), fiind apoi aprobată de Parlamentul României.
Peste ani, Ciorbea avea să ajungă sluga PSD-ului, iar pentru meritele lui deosebite s-a ales și cu un post călduț în timpul guvernării Ponta: acela de Avocat al Poporului. Prin decizia de numire din data de 15 mai 2014, „dottore” Ponta voia să se asigure că „locotenentul” său de nădejde nu-i va contesta nicio ordonanță de urgență.
Conform Rise Project, Ciorbea era înglodat în datorii în acea perioadă. Împrumutase un milion de euro de la o bancă pentru a-și amenaja vila de 700 de metri pătrați de lângă lacul Floreasca. Mai mult, se îndatorase cu sume importante și la bugetul de stat. L-a salvat însă Viorica Dăncilă, care, printr-o ordonanță de urgență din august 2019, l-a pus pe lista celor care au beneficiat de ștergerea tuturor penalităților.
În ultimul an de mandat la Palatul Victoria, Adrian Năstase a inițiat o nouă lege pentru „speciali” (303 din 2004). A fost votată în Parlament și de către cei din PNL. „Bombonel” a făcut o adăugire la cea „originală” a lui Ciorbea: magistrații care au o vechime în muncă de 25 de ani să ia 80% din venitul brut (nu net!) realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării (nu în ultimele 12 luni sau în ultimii 5 ani!).
După 6 ani, prim-ministrul Emil Boc a avut îndrăzneala să abroge 8 tipuri de pensii speciale. Minunea a durat până în 2015, când guvernarea Victor Ponta le-a reintrodus. Iar guvernarea Viorica Dăncilă a introdus în 2019 alte pensii speciale – pentru primari, viceprimari, președinți sau vicepreședinți de consilii județene.
Ulterior, guvernarea Florin Cîțu a mimat eliminarea pensilor speciale. Din cauza unor vicii de formă, legea n-a fost validată de CCR. Tot CCR a respins și supraimpozitarea acestora, considerând-o nelegală, scrie Ziaristii.com.
Contribuții la jaful prin pensii speciale
PSD:
- A inițiat proiectul de reintroducere a pensiilor speciale pentru parlamentari, prin participarea a peste 200 de deputați și senatori. Printre ei s-a aflat și Marcel Ciolacu.
- A contestat eliminarea pensiilor speciale pentru alte categorii. Printre cei 37 de răzvrătiți s-au numărat Mircea Geoană, Titus Corlățean, Miron Mitrea, Petre Daea și Lia Olguța Vasilescu.
PNL:
- Ludovic Orban a votat în favoarea reintroducerii pensiilor speciale pentru diplomați, personalul de la birourile de comerț exterior, piloți, mecanici de zbor, stewardese, dar și pentru toate cadrele din MApN, MAI, SRI, SIE, STS, SPP (96% din pensiile speciale aflate în plată).
- Alina Gorghiu a inițiat legea pensiilor speciale pentru piloți, mecanici de zbor și stewardese.
Loading ...
