Tribunalul Bucuresti a respins marti solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei impotriva fostilor sefi ai Jandarmeriei in dosarul „10 august”, scrie Aktual24.ro.

Decizia instantei este definitiva.

Practic, prin aceasta decizie, dosarul va fi clasat, iar fostii sefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmariti penal pentru interventia impotriva manifestantilor la mitingul din Piata Victoriei din august 2018.

Cererea DIICOT s-a plimbat mai multe luni intre instante, deoarece judecatorii nu erau lamuriti cine are competenta de a solutiona acest caz.

Pe 4 august 2020, fostul procuror-sef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat partial solutia de clasare a dosarului „10 august” si a dispus redeschiderea urmaririi penale in cazul fostilor sefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucos, maiorul Laurentiu Cazan, colonelul Catalin Sindile si comisarul-sef de politie Mihai Dan Chirica.

Decizia trebuia insa aprobata de un judecator, iar cererea DIICOT a fost trimisa la Curtea de Apel Bucuresti, instanta care hotara pe 10 august 2020 ca nu are competenta materiala de a solutiona cererea procurorilor si a trimis dosarul la Tribunalul Bucuresti. 

In ordonanta de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explica faptul ca procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzatiile la adresa sefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele stranse de Parchetul Militar in dosarul ”10 august” si nici nu a reaudiat suspectii, victimele si martorii. Mai mult, Giorgiana Hosu arata ca sefii Jandarmeriei nu au vrut sa dea declaratii atunci cand au fost chemati la Parchetul Militar, insa ei trebuiau citati la DIICOT, dupa preluarea dosarului de la procurorii militari.

Totodata, nicio persoana vatamata si niciun martor nu au fost citati la DIICOT, cu exceptia unor oficiali – Carmen Dan, Speranta Cliseru, Aurelian Badulescu si Alin Ionel Mastan.

In plus, spunea Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele stranse de Parchetul Militar si nu au fost solicitate mai multe probe de natura tehnica, in conditiile in care o parte din inregistrarile video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

Procurorul Doru Stoica invoca in ordonanta de clasare „credinta sincera” a autoritatilor in aplicarea legii si o complicitate morala a protestatarilor pasnici din Piata Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violente asupra fortelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.

Stoica sustinea ca nu toate „victimele colaterale” ale violentelor din Piata Victoriei au fost si „victime inocente”.

El recunostea ca deciziile luate de autoritati in gestionarea protestului din Piata Victoriei nu au fost perfecte, insa, in conditiile in care unii protestatari pasnici ii incurajau pe cei violenti sa exercite acte de agresiune impotriva jandarmilor, singura constanta pentru gestionarea situatiei a fost „mai stricta aplicare a legii”.

„Intr-o dinamica a evenimentelor pe parcursul carora ambivalenta ‘protestatar pasnic – protestatar violent’, respectiv ‘protestatar violent – protestatar pasnic’ s-a succedat cu repeziciune si a cuprins o masa mare de participanti la adunarea publica de protest, singura constanta de natura a permite gestionarea situatiilor cu potential degenerativ la adresa ordinii publice si sigurantei cetateanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. (…) Deciziile luate la fata locului nu sunt perfecte, insa ele vor trebui fundamentate pe o credinta sincera in aplicarea legii”, spunea procurorul DIICOT.

El invoca dispozitii CEDO, in sensul ca utilizarea fortei de catre reprezentantii statului poate fi justificata atunci cand se bazeaza pe „credinta sincera”, chiar daca ulterior se dovedeste ca interventia a fost gresita.

„Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat ca ‘utilizarea fortei de catre agenti ai statului poate fi justificata (…) in cazul in care se bazeaza pe credinta sincera, care este perceputa, din motive intemeiate, valabila in acel moment, dar care ulterior se dovedeste a fi gresita. A se considera altfel ar insemna impunerea unei sarcini nerealiste asupra statului si a legii in indeplinirea indatoririlor lor, poate chiar in detrimentul vietii lor si a celorlalti’”, explica procurorul.

El oferea cateva exemple de interventii ale jandarmilor, care ar putea fi catalogate ca fiind „disproportionate”, insa ele beneficiaza de „prezumtia de legalitate”, deoarece in piata nu mai era vorba de un protest pasnic, ci de o confruntare intre doua tabere beligerante.

„Capturile de ecran surprind gestul unui barbat, care, aflat la zona de contact cu fortele de ordine, se foloseste de o sticla pentru a arunca cu lichide in jandarmi. Acestia reactioneaza pe directia protestatarului violent cu substante iritant-lacrimogene. Analizata separat de contextul evenimentelor care au precedat acest moment, actiunea jandarmilor ar putea fi criticata sub aspectul necesitatii, gradualitatii si proportionalitatii. Plasata insa in contextul presiunilor constante si al violentelor exercitate de protestatari diferiti din categoria celor care initial pareau a se manifesta pasnic, dar care deveneau violenti intr-o succesiune a evenimentelor al carei tablou general evoca mai degraba imaginea confruntarii a doua tabere beligerante, decat pe cea a unei adunari publice de protest desfasurata in limitele legii, analiza modului in care fortele de ordine au gestionat punctual fiecare act de raspuns la adresa actiunilor violente/amenintatoare la care au fost supuse, va beneficia de acea prezumtie de legalitate asociata obligatiei de instituire a unor sarcini realiste ce exced dimensiunii filosofice a paradigmei: cum ar fi fost daca…?!”, se mai arata in solutia de clasare.

Te invităm să te alături grupului România Europeană. Peste 17.000 de persoane te așteaptă să dezbateți împreună ultimile știri. Click AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.